Consiliul Naţional de Etică a Cercetării Ştiinţifice, Dezvoltării Tehnologice şi Inovării (CNECSDTI) este un organism consultativ, fără personalitate juridică, pe lângă autoritatea de stat pentru cercetare – dezvoltare (art. 5-8 din Legea 206/2004).
Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării asigură secretariatul tehnic şi sprijinul executiv pentru activitatea consiliului, potrivit reglementărilor în vigoare. Organizarea şi funcţionarea CNECSDTI este reglementată prin Ordinul MEC nr. 4655/30.06.2020, cu modificările aduse de Ordinul MCID nr. 20372/22.03.2023.
Atribuţiile CNECSDTI se referă atât la revizuirea codurilor de etica pe domenii cât şi la modul în care sunt respectate normele de conduită morală şi profesională prin analiza eventualelor abateri semnalate (pentru detalii a se vedea art. 7 din Legea 206/2004 cu modificările şi completările ulterioare). CNECSDTI poate realiza aceste atribuţii cu ajutorul grupurilor de lucru cu statut permanent sau temporar.
Atenție! Există 3 consilii naționale care se ocupă de etica academică!
- Consiliul Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor si Certificatelor Universitare (CNATDCU) analizeaza abaterile de la etica cercetarii in cazul tezelor de doctorat!
- Consiliul National de Etica a Cercetarii Stiintifice, Dezvoltarii Tehnologice si Inovarii (CNECSDTI) analizeaza orice alte abateri de la etica cercetarii, in publicatii, carti, articole, granturi de cercetare etc., dupa ce se propunta Comisia de etica interna de la nivel de institutie
- Consiliul de Etica si Management Universitar (CEMU) analizeaza sesizarile privind abaterile de la etica managementului universitar (ex: promovari, abilitari, etc).
Sunt obligatorii comisiile instituţionale de etică pe probleme de cercetare?
În conformitate cu art. 9(1) din legea 206/2004, cu modificările şi completările ulterioare, comisiile de etică se infiinţează în unităţile şi instituţiile care fac parte din sistemul naţional de cercetare-dezvoltare, unităţile şi/sau instituţiile care conduc programe de cercetare-dezvoltare, precum şi în unităţile care asigură valorificarea rezultatelor.
Aceste comisii de etică se aprobă prin ordin al conducătorului instituţiei. Atribuţiile lor (art.10 din legea 206/2004, cu modificările şi completările ulterioare) vizează respectarea codurilor specifice domeniului dar şi soluţionarea diverselor sesizări primite.
La ce se referă normele de bună conduită ?
Normele de buna conduită se referă la (art. 2 din Legea 206/2004 cu modificarile si completarile ulterioare) :
- activitatea ştiinţifică,
- activitatea de comunicare, publicare, diseminare şi popularizare ştiinţifică, inclusiv în cadrul cererilor de finanţare depuse în cadrul competiţiilor organizate din fonduri publice,
- evaluarea si monitorizarea instituţională a cercetării-dezvoltării, evaluarea şi monitorizarea de proiecte de cercetare-dezvoltare obţinute prin acţiuni din cadrul Planului Naţional de Cercetare, Dezvoltare şi Inovare şi de evaluare de persoane în vederea acordării de grade, titluri, funcţii ,
- exercitarea funcţiilor de conducere în activitatea de cercetare-dezvoltare,
- respectarea fiinţei şi demnităţii umane, evitarea suferinţei animalelor şi ocrotirea şi refacerea mediului natural şi a echilibrului ecologic.
Care sunt abaterile de la buna conduită în cercetare-dezvoltare ?
Abaterile grave de la buna conduită în activităţile de cercetare-dezvoltare sunt: plagierea rezultatelor sau publicaţiilor altor autori, confecţionarea de rezultate sau înlocuirea rezultatelor cu date fictive, introducerea de informaţii false în solicitările de granturi sau de finanţare (în conformitate cu art. 310 din legea 1 /2011).
În conformitate cu art 2.1 din Legea 206-2004 cu modificările şi completările ulterioare, abaterile de la normele de buna conduită, în măsura în care nu constituie infracţiuni potrivit legii penale, includ, pe lângă cele menţionate mai sus şi aspecte legate de: diverse forme de discriminare, nedezvăluirea conflictelor de interese (coroborat cu art.4.1), nerespectarea confidentialităţii, abuzul de autoritate cu diverse efecte, obstrucţionarea activităţii de cercetare-dezvoltare, obstrucţionarea activităţii unei comisii de etică, a unei comisii de analiză sau a CNE precum şi nerespectarea prevederilor şi procedurilor legale, în conformitate cu normativele în vigoare.
Asocierea la abaterile de la buna conduită este de asemenea considerată ca atrage răspunderea etică în conformitate cu art 2.1(6) din legea 206/2004 cu modificările şi completările ulterioare, ca de exemplu participarea activăla abaterile săvârşite de alţii şi nesesizarea comisiei de etică sau a CNE, coautoratul publicaţiilor continând date falsificate sau confecţionate, neîndeplinirea obligaţiilor legale sau contractuale, în exercitarea funcţiilor de conducere ori de coordonare a activităţilor de cercetare-dezvoltare.
Cum se soluţionează sesizările dvs. privind abaterile de la buna conduită în cercetare-dezvoltare?
- De către instituţia în care s-a realizat presupusa abatere
Comisia de etică a instituţiei numeşte o comisie de analiză pentru cazul respectiv (art. 11 din Legea 206/2004 cu modificările şi completările ulterioare). În 45 zile de la primirea sesizării se publică pe pagina web a instituţiei raportul comisiei de analiză. În 15 zile de la comunicarea concluziilor raportului se poate face contestaţie la CNE.
Sancţiunile se pun în aplicare de către conducătorul instituţiei sau de către consiliul de administraţie, în 45 de zile de la data comunicării raportului, conform art. 11 din Legea 206/2004 cu modificările şi completările ulterioare.
Investigarea cazurilor care implică persoane cu anumite funcţii, din instituţia respectivă, nu face obiectul comisiilor de etică instituţionale. Aceste cazuri, specificate în art. 4.2(3) din Legea 206/2004 cu modificările şi completările ulterioare, sunt analizate de CNE.
2. De către CNE
Art 27-31 din Regulament detaliază modul în care se face analiza sesizărilor şi contestaţiilor de către CNE. Analiza abaterilor se finalizează în maxim 90 de zile, de la data primirii sesizării, cu un raport (art 4.2 din legea 206/2004 cu modificările şi completările ulterioare). Raportul conţine argumentaţia, identifică existenţa unei abateri precum şi vinovaţii şi stabileşte sancţiunile.
Hotărîrea CNE pentru aprobarea raportului este avizată de Direcţia generală juridică din MECTS, conform art. 323 alin (3) din legea 1/2011 cu modificările şi completările ulterioare,este transmisă de către secretariatul CNE, în termen de două zile lucrătoare de la avizarea acesteia, către instituţiile prevăzute la art. 31 din Regulament şi este publicată pe site-ul CNE.
Sancţiunile stabilite de CNE sunt puse în aplicare de către structurile legale existente în termen de 30 de zile, în conformitate cu art. 326 din legea 1/2011.
Ce sancţiuni riscă o persoană care are abateri de la buna conduită în cercetare-dezvoltare ?
Conform art. 324 şi art. 11.1 din legea 1/2011 şi art. 14 din legea 206/2004 cu modificările şi completările ulterioare, sancţiunile referitoare la încălcarea eticii universitare şi a bunei conduite în cercetare, se referă atât la statutul de cadru didactic (ex: suspendarea dreptului de inscriere la concurs pentru posturi didactice, retragerea unor titluri universitare), cât şi la cel de cercetător şi pot merge până la retragerea titlurilor, desfacerea contractului de muncă şi oprirea finanţării proiectului, cu obligativitatea returnării fondurilor. Pentru prima dată în legislaţie, Ordonanţa 28/2011 interzice în mod expres ocuparea posturilor de cercetare–dezvoltare de către persoane care se fac vinovate de abateri grave de la buna conduită în activitatea de cercetare-dezvoltare (art 14.1.2). În plus se prevede anularea concursurilor pentru posturi de cercetare-dezvoltare ocupate, indiferent de momentul în care s-a dovedit că o persoană a realizat abateri de la buna conduită în activitatea de cercetare-dezvoltare.
Legea 206/2004 cu modificările şi completările ulterioare, prevede în mod expres sancţiunile ce urmează a fi aplicate de către comisiile de etică instituţionale (art.11.1) şi de către CNE (art.14) precum şi procedurile pentru aplicarea acestora (art 11.1 şi 14.1.1).